Clusterul regional „Pro Wood” a fost înființat în 2010 și cuprinde 23 societăți comerciale din industria lemnului. Obiectivul său principal este de a dezvolta cooperarea între firmele din domeniul prelucrării lemnului, instituții de cercetare și autorități, realizându-se astfel un program de politici de dezvoltare regională și națională în acest domeniu.  Bagoly Miklós-Levente,  președintele clusterului, și Kádár Rezső, managerul acestuia, ne-au acordat un interviu cu privire la cele mai importante prob­leme cu care se confruntă industria lemnului.

 

- Cum vedeți fenomenul tăierilor ilegale de arbori în România? Sunteți de acord cu măsura de a interzice total exportul de lemn?

- Bagoly Miklós-Levente, președintele clusterului  „Pro Wood“: Sunt tăieri rase, nu defrișări – acele situații când schimbi destinația terenului. La o tăiere rasă, locul trebuie reîmpădurit. Din păcate, ecologiștii se folosesc de neștiința publicului și folosesc astfel de termeni în necunoștință de cauză.  Nu trebuie confundată gospodărirea pădurilor cu exploatarea excesivă. Sunt tăieri ilegale, însă cunoștințe concrete nu are nimeni despre nivelul lor, doar se vorbește. Aceste probleme trebuie stopate, dar nu prin interzicerea exportului de lemn. Sunt adeptul de a interzice, pe cât se poate, a exportului de materii prime dintr-o țară, însă în domeniul nostru ele au o formă finală sau semifinală, așadar, se exportă prelucrate.
- Kádár Rezső, managerul clusterului „Pro Wood“: Se tot vorbește despre Schweighofer, însă această companie produce cherestea la noi în țară. Industria lemnului din regiune trebuie să supraviețuiască indiferent că este Schweighofer sau nu. O problemă, poate și mai mare, este jaful ce se face prin exportul chinez de buștean.

- Care este opinia dvs. generală vizavi de noul Cod silvic?
- Bagoly Miklós-Levente: Nu-l cunosc în amănunt, așa că au fost bine-venite precizările despre amenajamentele silvice sau cum este definită o defrișare, făcute în cadrul conferinței din 19 mai de la Brașov. Codul silvic cred că va aduce îmbunătățiri față de actuala lege. Nici actuala lege nu a fost rea, ci rău a fost faptul că nu s-a respectat.

- Kádár Rezső: Codul silvic este doar un material scris. Trebuie scoase norme și proceduri care apoi trebuie respectate. Sunt portițe și în noul Cod. El a luat naștere pe un domeniu de confruntare politic, de aceea s-a tărăgănat intrarea lui în vigoare. Sunt substraturi politice pe care nu le cunoaștem și nu vrem să le comentăm.

- Care este cea mai mare problemă din industria lemnului?

- Bagoly Miklós-Levente: Materia primă scumpă și forța de muncă ieftină. Nu mai suntem competitivi! În plus, dacă există fiscalitate mare, nu ne permite să avem capital de retehnologizare și vom muri. Asta este situația tristă și actuală.
- Kádár Rezső: Tehnologizarea! Dacă ne gândim la stoparea exportului, trebuie să ne gândim la prelucrare. Firmele nu au atâta capital ca să facă retehnologizare. Sunt posibilități mici de proiecte, avem credite bancare scumpe. În Germania, creditele sunt mai ieftine, dar la noi dobânzile sunt mari. Trebuie găsită o soluție pentru un fond de retehnologizare la nivel național.

- Sunt fondurile europene un colac de salvare pentru industrie?
- Bagoly Miklós-Levente: Banii europeni ar fi buni, dar ne omoară birocrația mare. Față de organe similare din alte țări, la noi, birocrația este de 100 de ori mai mare.

 

- Kádár Rezső: O problemă majoră în accesarea unor fonduri de la UE este faptul că nimeni nu are atâta capital ca să se implice în proiecte europene. Clusterul nostru a început din luna aprilie implementarea unui proiect european: Furnitu-RE Manufacturing (START Project), în care sunt implicate șase țări: Bulgaria, Austria, România, Bosnia și Herțegovina, Ungaria și Serbia. Acesta urmărește organizarea unui ciclu complet de refolosire, recondiționare a mobilierului hotelier și urban, totodată un obiectiv fiind și aducerea deșeurilor înapoi la producător. Pe acest sector au fost depuse 750 de proiecte în Europa, însă numai 25 au primit finanțare. Dintre acestea, două sunt implementate de clustere – unul fiind proiectul nostru.  Valoarea lui nu este mare, 40.000 de euro, însă banii sunt destinați pentru organizarea consorțiului și dezvoltarea conceptului în vederea depunerii unui proiect mai mare în primăvară. Clusterul nostru are un scop bine definit pe o anumită perioadă – elaborarea unui lanț valoric în industrie. Am văzut exemplul a două clustere din Germania, cum totul începe din pădure și ajunge în fabrică, la produsul finit. Trebuie să avem o mai bună colaborare, să stăm toți la masă și să discutăm problema. În acest moment depunem eforturi mari pentru internaționalizarea clusterului, să-i ajutăm pe membri în achiziția de noi piețe.

Alexandra Irimiea
 
 
 
2015. 07.01

 

Visitorcounter

All 29180

Currently are 5 guests and no members online